Pasãre de plumb
Urãsc mai mult cu fiecare zi,

Pãmântul care m-ar strivi ...
Iar sus de tot, departe ca un vis
E cerul încã mie-nchis.

Dar vai de gândul ce mi-am pus
Cu cât încerc sã mã ridic mai sus
De înãltime nesãtul,
Cu-atât îmi pare-apoi cã nu-i destul
Cã nu-i destul ...

Si mã cheamã, si mã cheamã ...

Eu nu-s decãt o pasãre de plumb
Nãscut din oul lui Columb
Sub mine-i doar un gol ametitor,
Si stau sã cad si mã-nfior
Aproape de necunoscut,
Un pui de pasãre de plumb pierdut
Scãpat în cerul necuprins
Ce bine încã nu-i la zbor deprins
La zbor deprins
Si mie teamã ...